Dragostea pentru Dumnezeu

Cea mai mare dorinţă a lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi este aceea de a avea o relaţie personală cu El, prin Hristos.

„Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.” (Ioan 17:3)

Dragostea lui Hristos este motivaţia care ne îndeamnă să avem o relaţie cu Dumnezeu.

„Noi Îl iubim, pentru că El ne-a iubit întâi” (1 Ioan 4:19)

„Căci dragostea lui Hristos ne strânge; fiindcă socotim că, dacă Unul singur a murit pentru toţi, toţi deci au murit. Şi El a murit pentru toţi, pentru ca cei ce trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru Cel ce a murit şi a înviat pentru ei” (2 Corinteni 5:14-15)

Să trăim în această relaţie cu Hristos este o chestiune ce ţine atât de motivaţia noastră, cât şi de dorinţa noastră de a-L „imita”.

„Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui.” (1 Petru 2:21)

„Dar cine păzeşte Cuvântul Lui, în el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desăvârşită; prin aceasta ştim că suntem în El. Cine zice că rămâne în El trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus” (1 Ioan 2:5-6)

Să-L imităm pe Hristos înseamnă să ne luăm zilnic angajamentul de a duce o viaţă sfântă, atât prin fapte, cât şi prin atitudini.

„Deci fiindcă avem astfel de făgăduinţe, preaiubiţilor, să ne curăţăm de orice întinăciune a cărnii şi a duhului şi să ne ducem sfinţirea până la capăt, în frica de Dumnezeu” (2 Corinteni 7:1)

„Vă îndemn, dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită.” (Romani 12:1-2)

Dragostea noastră pentru Dumnezeu înseamnă că ne dedicăm studierii şi aprofundării cunoaşterii Cuvântului Său, cu un adânc respect şi cu o adâncă veneraţie.

„Ascultaţi cuvântul Domnului, voi care vă temeţi de Cuvântul Lui” (Isaia 66:5)

„Astfel, dar, preaiubiţilor, după cum totdeauna aţi fost ascultători, duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi cutremur, nu numai când sunt eu de faţă, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea. Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea” (Filipeni 2:12-13)

Dragostea pentru Dumnezeu se reflectă în ascultarea de Cuvântul Său cu toată inima.

„Drept răspuns, Isus i-a zis: “Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el.” (Ioan 14:23)

„Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi. Rămâneţi în dragostea Mea. Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în dragostea Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân în dragostea Lui. V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea să rămână în voi, şi bucuria voastră să fie deplină” (Ioan 15:9-11)

Scopul nostru cel mai înalt în viaţă este acela de a-L glorifica pe Dumnezeu în tot ceea ce facem.

„Încolo, fraţilor, fiindcă aţi învăţat de la noi cum să vă purtaţi şi să fiţi plăcuţi lui Dumnezeu, şi aşa şi faceţi, vă rugăm şi vă îndemnăm, în Numele Domnului Isus, să sporiţi tot mai mult în privinţa aceasta” (1 Tesaloniceni 4:1)

Când vieţile noastre sunt concentrate pe a deveni ca Dumnezeu, atunci Îi aducem Lui glorie şi suntem încrezători în dragostea Sa.

„Astfel se face că dragostea este desăvârşită în noi, pentru ca să avem deplină încredere în ziua judecăţii. În dragoste nu este frică” (1 Ioan 4:17-18)